Cum am ajuns sa meditez

Cum am ajuns sa meditez si de ce prefer meditatia Sahaja Yoga...

Totul a inceput prima data cand m-am intrebat daca sigur exista ceva mai mult decat lumea pe care o vad cu ochii? Si, desi eram o persoana ca se ruga destul de des, simteam ca lipseste ceva. De fapt, simteam ca trebuie sa fie ceva mai mult.

Apoi am inceput sa caut raspunsurile si in alte parti, in alte culturi. Si am descoperit ca peste tot se mentiona de starea Fara Ganduri; si anume de faptul ca pentru o experientia spirituala este necesar sa iti golesti mintea.

Perfect! Dar ia incearca sa stai 1 minut fara sa te gandest la nimic. Nu e usor deloc!
Prin urmare am decis ca am nevoie de o indrumare.

Am cautat pe internet si norocul a facut sa gasesc cursurile gratuite de Sahaja Yoga. Am citit putin despre ce e vorba. Mi-a placut cum suna si mi-am zis sa incerc si eu. De cand m-am hotarat sa incerc o meditatie pana am ajuns de fapt la un curs au trecut aproape 4 luni (venise vara intre timp, iar preocuparile mele spirituale au alunecat intr-un plan secundar).

Cand am ajuns, in schimb, experienta a fost neasteptat de interesanta

M-am prezentat la sediul Sahaja Yoga din Cluj pentru a vedea cum e cu starea de Fara Ganduri. A venit un domn care a povestit despre Sahaja Yoga (nu am retinut nimic) si apoi a condus o scurta meditatie numita Realizarea Sinelui – care mi-a schimbat literlamente viata.

Mi s-a spus ca dupa Realizarea Sinelui voi simtit in degete problemele care le am in interiorul meu si voi simti deasupra capului o briza racoroasa echivalentul energiei mele interioare care se conecteaza cu Energia Suprema.
Promisiunea a sunat exact ca si cum ar trebui sa sune o promisiune cu adevarat spirituala, dar mintea mea carcotasa s-a dezlantuit:

Cum s-ar putea sa se intample o descoperire spirituala de asemena amploare pe Memo in Cluj? (Eu ma asteptam la asa ceva, cel putin intr-un loc de meditatie la munte, dupa luni de incercari intense, daca nu… chiar in Tibet.)

Cum asa usor?

Cum sa mi-se intample chiar mie? Sunt eu de treaba, dar nu sunt sfanta.

Cum adica sa simti efectiv o briza?!?

Sa vezi cum ma fac de rusine daca toata lumea simte si eu nu!!!

Dupa mediata scurta – mai mare mi-a fost mirarea! Am simtit unele intepaturi si furnicaturi in degete, dar, si mai important, am simtit o briza deasupra capului.

Uraaaa – am simtit!!!

Dar ce insemnau toate astea?

Si, si mai important – chiar am simtit ceva, sau doar mi s-a parut?

Nu am mai retinut nimic din ce s-a explicat in continuare despre meditatie. Abia asteptam sa ajung acasa si sa ma asigur ca e adevarat. Am luat niste pliante cu mai multe informatii si am zburat catre casa.

Cand am ajuns acasa – m-am baricadat in camera

M-am sigurat ca nu exista nici cea mai mica urma de curent in camera si am mai facut inca o data meditatia. Spre surprinderea mea briza era tot acolo – deasupra capului, iar daca mutam mana intr-o parte sau in alta a capului, nu mai era – deci nu era curent, nu era vant, ci chiar simteam energia mea interioara iesind exact deasupra capului.

Fizic nu este posibil sa simti vant iesind din crestetul capului. Dar aici nu era vorba de lucruri fizice, ci de lucruri energetice.
Iar daca a simti o briza deasupra capului nu este ceva ce merita experimentat si cercetat, atunci nu stiu ce merita.

Am inceput sa verific daca briza mai e acolo in fiecare seara si dimineata. Am inceput sa inteleg ce inseamana semnalele din degete si am aflat raspunsurile la toate intrebarile de mai sus.

Viata mea a capatat un nou aspect si o noua dimensiune.